Bucurestiul Tangoului

Tango în București?

Oamenii habar nu au ca asa ceva exista, aici, in Bucuresti, in Romania. Celor trecuti de prima tinerete aproape ca nu le vine sa creada. Corporatistii “propun” o mira inteligenta si aduc in discutie “savante” clisee. Cei nascuti cu putin inainte sau in jurul Revolutiei il amesteca in acelasi banal vulg al activitatilor umane similare.

Adevăr și Mit în Tango

I se spune intr-o mie de feluri. Se spune, tragand de par stereotipurile osificate, ca este: senzual, erotic chiar, pasional. Unii, mai inteligenti, il citeaza pe George Bernard Shaw cu a lui “expresie verticala a unei dorinte orizontale”.

Tango Argentinian sau... Tango european?

Este vorba despre tangoul argentinian. Argentinian! A nu se incurca cu mult mai raspandita (in imaginea oamenilor despre fenomen) varianta europeana despre care, daca ai comite imprudenta de a face chiar si macar o simpla aluzie in timpul unei discutii cu un adevarat impatimit, ai comite un sacrilegiu pentru care, in viziunea lui, nici o pedeapsa nu ar fi prea mica.

Școli de Tango Argentinian în București

Si totusi exista. Chiar aici, chiar in Bucuresti. Si din Bucuresti a plecat sa se raspandeasca. Si a ajuns deja in Brasov si in Constanta, un pic si in Cluj si Timisoara. Si, asa cum se zice, daca a ajuns azi in Timisoara, maine…

Tangoul argentinian “respira” in Bucuresti un aer tot atat de rarefiat ca si cel al marilor capitale europene. Sau poate chiar mai rerefiat si mai exclusivist decat in multe din orasele cu nume de “brand” ale batranului nostru continent. Exista scoli, exista practicanti, exista o comunitate, exista impatimiti. Exista chiar si un sistem.

Profesori de Tango Argentinian în București

De vreo 5 ani incoace se pare ca fenomenul a prins aripi. Profesorii din Bucuresti au un nivel comparabil (din punct de vedere al metodei de predare si al cunostintelor pe care le pot transmite cursantilor) cu cel utilizat in Mecca Tangoului, singurul si unicul oras, locul de unde rasar soarele, speranta si dorintele oricarui impatimit: Buenos Aires.

Se studiaza mult, se studiaza intens, se studiaza aplicat.
Exista profesori care intra “adanc” in istoria fenomenului studiindu-i originile, dinemsiunea culturala, contextul istoric al aparitiei si dezvoltarii.

Exista oameni care petrec ore bune in fiecare zi gandindu-se si studiind aplicat elementul de baza al tangoului – muzica de tango: cum, de ce, in ce context socio-cultural, ce vrea sa spuna, care e mesajul, ce semnificatie are versul cutare, de ce anume a fost introdusa pauza sau sincopa acolo, ce vrea sa transmita, cum anume ar trebui interpretata in dans o bucata, de ce in anul 22 tangoul cutare suna intr-un fel si peste 20 de ani in alt fel… si alte zeci de asemenea delicioase amanunte pentru care nu s-ar lasa dusi de pe google si alte site-uri specializate nici daca se anunta sfarsitul iminent al vietii pe Terra.

Cursuri și Cursanți de Tango Argentinian în București

Exista cursanti si practicanti atat de inraiti incat, daca i-ai lasa trei zile si trei nopti inchisi intr-o sala – oricat de anosta si prafuita ar fi, numai sa aiba o podea decenta din lemn sau parchet – cu un ipod sau mp3 player “incarcat” cu cativa giga de tango si 2-3 boxe mai de doamne ajuta, ar fi in stare sa danseze continuu fara sa-ti ceara de mancare.

Unii au ajuns atat de… “rau” incat iti declara cu mana pe inima ca, pentru ei nu exista viata inainte de tango!

Ca nu mai au alti prieteni in afara de cercul de tango, ca nu-si pot organiza seara decat in jurul unei Milongi sau Practica de tango, ca nu se pot gandi la o alta vacanta decat in acel loc unde se organizeaza un festival de tango, ca… si in situatia in care iarna se anunta destul de geroasa si cu zapezi abundente, vor prefera sa dea 3-400 de lei pe o pereche de pantofi de tango decat sa-si ieie o “pereche isteata de galosi”… in fond, ce nevoie au de incaltaminte pentru sezonul rece? Oricum petrec marea majoritate a timpului la cursuri de tango, pentru ca apoi sa se deplaseze la o Practica de tango iar sera urmatoare sa vada care-i Milonga inceputului de program si care-i cea de sfarsit! Si apoi, vine weekend-ul, si in weekend sunt si seminarii cu participare internationala si profesori renumiti deci… ce rost are sa-si mai protejeze sarmanele picioare?

Tangoul? O nebunie!

Sunt nebuni? Raspunsul e relativ. Poate ca da. Sau poate ca nu. Oricum, multi sunt niste nebuni foarte frumosi. Niste visatori fanatici. Niste… dansatori minunati. Da! Aici trebuia sa ajung de la bun inceput! Avem si asa ceva. Sunt unii – persoane importante, nu spui cine – care danseaza de-a dreptul Divin. Si sunt tratati ca niste Zei coborati printre simplii muritori. Pe buna dreptate as putea zice.

Dansatorii de tango? Niște frumoși nebuni!

Ei da! Avem cu ce ne lauda.

Nu ma credeti?

Dati o fuga la orice Milonga mai de soi si-o sa ramaneti cu gura cascata.

O sa credeti ca-ti ajuns din iad in rai si n-o sa va mai dati dusi: muzica, mizanscena, oameni, atitudini, eleganta, stil, tact, dans… dans frumos.

Totul intr-o cu totul alta atmosfera decat cea cu care sunteti obisunuiti in mai mult sau mai putin bubuitoarele noastre cluburi, bodegi, spelunci, baruri, restaurante.

Si peste toate va trona MUZICA DE TANGO! Muzica asa cum n-ati mai auzit, cu totul alta decat cea “incastrata” in atat de secele stereotipuri. Di Sarli, De Angelis, D’Arienzo, Diaz, Piazzolla… tumultoasa intr-o jucausa tango-milonga, eterica pentru sofisticatul tango-vals, dezlantuita pentru nonconformistul tango-nuevo, si… fara cuvinte de frumoasa pentru inegalabilul tango-clasic.

I’ll be back!

Cristian Dumitru – Tango-Bucuresti.ro

Bucurestiul Tangoului